Bolile neurologice sunt expresia afectării sistemului nervos central (creier și măduva spinării) și periferic (nervii din restul corpului). Afectarea neurologică este ireversibilă în cele mai multe cazuri, însă acest lucru nu înseamnă că pacientul nu poate avea o viață normală. Calitatea vieții pacientului cu boală neurologică poate fi crescută printr-un management terapeutic eficient. Afecțiunile neurologice sunt de multe tipuri și pot apărea la orice vârstă, unele având debut la vârsta copilăriei. Neurologia pediatrică este specialitatea medicală care se ocupă cu diagnosticul și tratamentul bolilor neurologice la copii. Deși există multe boli neurologice ce pot apărea la vârsta copilăriei, iată care dintre acestea sunt mai des întâlnite.
Autism
Autismul cuprinde un spectru larg de afecțiuni care presupun interacțiune socială deficitară, tulburări de comunicare verbală și non-verbală, comportamente repetitive și o predilecție pentru rutină (orice modificare a rutinei poate declanșa o exacerbare a simptomelor). Contactul vizual limitat, receptivitatea scăzută la interacțiune socială și dificultățile de înțelegere sau exprimare a sentimentelor sunt alte caracteristici ale autismului. De asemenea, autismul se asociază adesea cu anxietate, probleme ale atenției, depresie, tulburări de somn sau convulsii. Semnele apar, de obicei, la vârsta de 2-3 ani și constau într-o dezvoltare comportamentală, cognitivă și de limbaj întârziate.
Autismul este o afecțiune ce necesită o gestionare delicată, deoarece fiecare caz este unic și are nevoie de o abordare individualizată (în funcție de forma de autism, vârstă, particularități ale bolii).
Dispraxie
Tulburările de dezvoltare a nervilor motori, care coordonează mișcările corpului, duc la o condiție medicală numită dispraxie motorie. Această afecțiune este caracterizată de probleme de coordonare a corpului, tulburări cognitive și de judecată, precum și dificultăți de vorbire.
În copilărie, semnele dispraxiei sunt reprezentate de întârzierea în dezvoltarea limbajului și mersului, precum și de dificultăți de învățare. La copiii mici pot apărea probleme în efectuarea diferitelor activități uzuale, cum ar fi legatul șireturilor, alergatul, desenatul, coloratul, îmbrăcatul, urcatul scărilor.
Epilepsie
Epilepsia reprezintă o afecțiune cronică caracterizată de convulsii recurente, apărute din cauza unei activități neobișnuite temporare la nivelul creierului. Convulsiile pot fi parțiale sau totale (generalizate). Crizele epileptice generalizate presupun convulsii spontane care implică mișcări involuntare, haotice a întregului corp. Acestea pot fi asociate cu pierderea stării de conștiență. Convulsiile parțiale implică mișcări repetitive involuntare ale unor părți a corpului (cum ar fi un picior). Uneori, convulsiile nu sunt neapărat sesizabile. Privitul prelungit în gol asociat cu „deconectarea” de realitate poate fi singura manifestare a epilepsiei.
Dislexie
Dislexia reprezintă o tulburare de învățare, caracterizată de dificultăți de scriere, citire, înțelegere și silabisire, în timp ce comunicarea orală nu este afectată. Un copil cu dislexie se bâlbâie la citit, citește greu sau face greșeli de citire și scriere. Acesta poate susține că literele sau cuvintele par că se mișcă sau că sunt încețoșate. Deși capacitatea de învățare este afectată, boala nu este caracterizată de deficiențe intelectuale.
ADHD (tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție)
ADHD („Attention deficit hyperactivity disorder”) este o tulburare de dezvoltare neurologică, având ca și caracteristici: hiperactivitate (mișcări excesive ale corpului), lipsa capacității de a menține atenția (atenția poate fi imediat distrasă, nu poate efectua activități prelungite, „visează cu ochii deschiși”), impulsivitate (acționează fără să gândească).
Paralizie cerebrală
Paralizia cerebrală cuprinde un grup de afecțiuni neurologice care apar din cauza deteriorării creierului în viața intrauterină, în timpul nașterii sau în prima copilărie. Afecțiunea nu se agravează odată cu înaintarea în vârstă, iar simptomele acesteia sunt variabile de la pacient la pacient. Acestea pot afecta tot corpul sau doar o parte a corpului. Simptomele pot include dificultăți de coordonare a corpului, de efectuare a unor mișcări și activități fizice uzuale, slăbiciune musculară, tremor, dificultăți de vorbire, la mestecat sau de înghițire, hipersalivație, dificultăți de învățare și intelectuale. Întârzierea în dezvoltare poate fi un semn precoce care indică paralizia cerebrală.
Așadar, unele boli neurologice pot apărea în copilărie. Deși acestea sunt cronice, tratamentul corespunzător poate ameliora simptomatologia. În cazul în care copilul tău prezintă semnele și simptomele afectării neurologice, programează-l la medic cât mai curând – neurologie pediatrică în București.
