Palpitațiile reprezintă un tip de simptome ale fibrilațiilor arteriale (cele mai comune tulburări de ritm cardiac). [1] Află din cadrul acestui articol ce trebuie să știi despre palpitații și afecțiunile care pot fi asociate cu acestea!
Cu ce afecțiuni pot fi asociate palpitațiile?
Având în vedere că palpitațiile sunt unul dintre simptomele fibrilațiilor arteriale, de regulă nu pun viața în pericol. Există însă și situații în care pot apărea afecțiuni precum insuficiență cardiacă ori AVC ischemic. Atunci când medicii epuizează alte metode de tratament, de regulă medicamentos, pot recomanda o metodă minim invazivă numită „ablație la inimă”.
Printre factorii de risc ce pot declanșa palpitațiile se află [2]:
- anxietatea;
- atacul de panică;
- stresul;
- sarcina;
- unele medicamente care conțin ingrediente stimulante, precum cele pentru astm bronșic;
- hipertiroidismul;
- alte boli ale inimii, precum aritmii, schimbări la nivelul structurii cordului, intervenții chirurgicale la nivelul inimii care au avut loc în prealabil sau un preinfarct.
Posibile complicații
Palpitațiile care sunt provocate de afecțiuni ale inimii pot duce la complicații precum [2]:
AVC (accident vascular cerebral)
În cazul în care palpitațiile sunt provocate de o afecțiune care are loc la nivelul camerelor superioare ale inimii, sângele poate circula defectuos, motiv pentru care se pot forma cheaguri. Atunci când un cheag se desprinde, poate bloca o arteră la nivelul creierului și poate provoca un accident vascular cerebral.
Insuficiență cardiacă
Unele aritmii (categorie în care intră și palpitațiile) pot reduce capacitatea inimii de a pompa în mod optim sângele. În unele cazuri, controlul asupra aritmiilor care duc la insuficiență cardiacă poate duce la îmbunătățirea funcțiilor cardiace.
Leșin
În cazul în care inima bate foarte puternic, poate avea loc oprirea tensiunii arteriale, ceea ce duce la apariția leșinului. Persoanele care sunt predispuse la leșin sunt cele care se confruntă cu afecțiuni cardiace precum cele de ordin congenital sau probleme la nivelul valvelor.
Stop cardiac
În cazuri rare, palpitațiile pot fi provocate de afecțiuni ale inimii care pun viața în pericol și se poate ajunge chiar la stop cardiac.
Diagnosticarea palpitațiilor
Pentru a diagnostica palpitațiile, medicul cardiolog va efectua o examinare fizică ce presupune ascultarea bătăilor inimii prin intermediul unui dispozitiv numit stetoscop. Acesta va verifica și alte aspecte care pot fi asociate cu palpitațiile, precum umflarea glandei tiroide, și se va interesa de istoricul medical al pacientului.
Dacă medicul bănuiește că la baza palpitațiilor se află o afecțiune cardiacă sau aritmii, va recomanda efectuarea unor investigații, precum:
- electrocardiogramă (EKG);
- monitorizare Holter;
- ecocardiogramă;
- test de efort.
Opțiuni de tratament
În cazul în care nu există o afecțiune de fond, precum cele de tip cardiac, palpitațiile necesită rareori tratament. Medicul poate recomanda o schemă de tratament ce implică evitarea factorilor declanșatori ai acestora, de pildă, evitarea cafeinei sau a altor substanțe ce pot produce schimbări ale ritmului cardiac.
Dacă palpitațiile sunt asociate cu o boală de inimă, medicul va prescrie un tratament specific, care diferă în funcție de tipul de afecțiune despre care este vorba și de nivelul de gravitate al acesteia.
Automedicația nu este recomandată. În cazul în care sesizezi prezența palpitațiilor, mergi la un consult medical de specialitate, pentru un diagnostic precis și un tratament corespunzător.
Sursă de referință:
- “Atrial Fibrillation.” Www.heart.org, www.heart.org/en/health-topics/atrial-fibrillation, accesat la data de 29 ianuarie 2023;
- “Heart Palpitations.” Mayo Clinic, Mayo Foundation for Medical Education and Research, 11 Mar. 2022, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/heart-palpitations/symptoms-causes/syc-20373196, accesat la data de 29 ianuarie 2023.
