Implantarea unui stent se realizează de regulă în timpul unei angioplastii coronariene, o procedură folosită pentru a lărgi vasele de sânge îngustate din cauza depunerilor de grăsimi și a plăcilor de aterom.
Angioplastia poate îmbunătăți simptomele prezentate de arterele blocate sau îngustate cum ar fi durerea la nivelul pieptului sau dispneea.
Cu toate acestea, nu toate persoanele sunt eligibile pentru această procedură, medicul având responsabilitatea de a alege candidații ideali în funcție de severitatea afecțiunii cardiace prezentate și a stării generale de sănătate.
Chiar dacă procedura de implantare a stentului prezintă anumite riscuri cum ar fi sângerare, reacții alergice, formarea cheagurilor de sânge, infecție, infarct și așa mai departe, de cele mai multe ori riscul neefectuării procedurii este mult mai mare decât posibilele riscuri ale procedurii în sine.
Angioplastia și implantarea stentului reprezintă o intervenție minim invazivă care conține multe etape, vezi aici pregătirea pentru angioplastie la Centrul Ares, toate fiind conectate în așa fel încât tranziția să fie cât mai fluidă, rapidă și sigură.
În continuarea acestui articol ne vom axa pe etapa post-implantare care se referă la stilul de viață cu stent, punând accent însă pe regimul alimentar și pe dieta de urmat după intervenție.
Regimul alimentar al persoanei care a beneficiat de implantarea unui stent
Înainte de externare medicul specialist va discuta cu pacientul despre câteva aspecte importante cum ar fi tratamentul prescris, programările pentru consultațiile regulate, eventuale restricții cum ar fi evitarea ridicării anumitor greutăți și planul alimentar.
În funcție de fiecare caz în parte planul alimentar poate varia, acesta ținând cont de potențiale afecțiuni existente deja cum ar fi diabetul sau anumite alergii.
Cu toate acestea, după procedura de angioplastie și implantare a stentului este recomandata axarea pe o dietă sănătoasă și echilibrată.
Pe lângă faptul că o astfel de dietă va ajuta corpul să se vindece și va reduce riscul de apariție a complicațiilor, aceasta mai poate preveni și depunerea grăsimilor sau a plăcilor de aterom în viitor.
Conform unui studiu publicat în 2015 [1], dieta optimă pentru reducerea riscului de boli cardiovasculare este formată din cereale integrale, fructe, legume, nuci, pește, carne de pui și conținut moderat de produse lactate.
În baza acestor informații, dieta sănătoasă care oferă nutrienții benefici inimii cum ar fi vitamine, minerale, antioxidanți și fibre, ar trebui să conțină:
- Carne sau alte alternative cum ar fi ouă, tofu, legume sau nuci;
- Aproximativ două mese pe săptămână care să conțină pește precum somon, macrou sau sardine pentru a obține cantitatea ideală de acizi grași omega-3;
- Produse din cereale integrale cum ar fi pâinea sau pastele;
- Produse lactate de preferat cu un conținut mic de grăsimi;
- Un anumit nivel de grăsimi saturate care pot fi obținute din nuci, semințe, avocado etc și axarea pe consumul de apă.
Evitarea anumitor produse alimentare
Pe lângă axarea pe alimentele sănătoase și benefice inimii, este posibil ca medicul specialist să menționeze și câteva produse care ar trebui evitate, cum ar fi:
- Sarea – reducerea aportului de sare putând ajuta atât la scăderea tensiunii arteriale cât și la prevenirea retenției de apă în organism.
- Alimentele și sucurile bogate în zahăr – asta deoarece ele pot contribui la apariția obezității și la potențialele complicații asociate cu aceasta, iar în același timp pot lua locul alimentelor sănătoase ceea ce înseamnă că persoana în cauză nu va putea obține beneficiile acestora.
- Alimentele și produsele care cresc nivelul colesterolului – acestea fiind carnea roșie, cârnații, baconul, anumite organe cum ar fi ficatul sau rinichii dar și alte produse care includ cipsuri, produse prăjite, produse de patiserie etc.
Toate aceste schimbări ale dietei alături de altele cum ar fi renunțarea la fumat, respectarea planului de tratament și menținerea unei greutăți corporale normale pot ajuta la prevenirea depunerilor de grăsimi pe viitor și pot contribui la o viață normală și sănătoasă.
Referințe:
Anand, Sonia S, et al. “Food Consumption and Its Impact on Cardiovascular Disease: Importance of Solutions Focused on the Globalized Food System: A Report from the Workshop Convened by the World Heart Federation.” Journal of the American College of Cardiology, U.S. National Library of Medicine, 6 Oct. 2015, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4597475/.